Ce trebuie să facem ca să ne revenim după mesele de sărbători

   Perioada sărbătorilor de iarnă a trecut, dar efectele ei se fac resimţite şi acum, când, privindu-ne în oglindă, remarcăm că am adăugat câteva kilograme în plus. Pentru cei mai „norocoşi” silueta compromisă rămâne singura amintire a meselor pline de bunătăţi, alţii însă, se confruntă cu probleme mai delicate şi mai neplăcute ale tractului gastro-intestinal – acutizarea patologiilor cronice.

Câţi dintre cei suferinzi de asemenea maladii au ocolit mesele de sărbătoare, abundente, de altfel, de bucate din carne de porc, maioneză, dulciuri, băuturi carbogazoaze şi spirtoase? Prea puţini, probabil, de vreme ce numărul adresărilor la medicul de familie sau la Serviciul de Urgenţă în legătură cu acutizări ale diverselor maladii gastro-intestinale sau intoxicaţii în timpul şi după perioada de sărbători sporeşte de tocmai patru ori faţă de perioadele „obişnuite”. Desigur, disperarea în asemenea situaţie nu ajută. Cel mai bine ar fi să se respecte câteva reguli de „curăţare” a organismului, mai ales a sistemului digestiv, suprasolicitat în această perioadă.

Dieta de „curăţare”  

Se recomandă 5 prize alimentare pe zi, trei de bază şi două gustări. Pentru micul dejun sunt ideale cerealele integrale, terciurile. Produsele lactate nu se vor consuma pe parcursul dietei de „curăţare”. La prima gustare se va da preferinţă fructelor sau legumelor proaspete. Acestea însă, nu vor fi combinate, pentru a evita eventualele balonări abdominale. La prânz se pot folosi combinaţii de orez fiert cu legume pregătite la abur, legume cu peşte slab (ton, somon) pregătit, de asemenea, la abur. Gustarea a doua va consta din fructe proaspete, fiind binevenite cele acre (lămâie, grapefruit), întrucât au proprietatea de a scădea nivelul colesterolului din sânge.

Pentru cină se poate pregăti o supă de legume, dar nicidecum pe bază de bulion de carne. Pentru această perioadă carnea de peşte slab o înlocuieşte pe cea de alte tipuri. Vor fi evitate ouăle, produsele lactate, mezelurile, dulciurile, afumăturile, murăturile. Se ştie că deşi legumele şi fructele murate au un conţinut sporit de celuloză, stimulent natural al peristaltismului intestinal, conţinutul de clorură de sodiu (sare de bucătărie) este colosal pentru un sistem cardiovascular sau renal aflat în suferinţă. Dar şi pentru un pacient alergic sau cu probleme gastro-intestinale murăturile nu sunt recomandate. 

Doctorul în medicină, medic la Spitalul Republican, Clinica de Hepatologie şi Gastroenterologie, Adela Ţurcanu, ne-a informat că, pe parcursul dietei de „curăţare”, două zile pe săptămână se pot efectua zile de descărcare, şi anume în prima zi de descărcare se vor utiliza 1.2-1.5 litri de chefir proaspăt (pregătit în acea zi), repartizat pentru 5 mese, ultima priză va fi la ora 20; în cea de-a doua zi de descărcare se va utiliza doar terciul de orez (pregătit din 200 g de crupe de orez) repartizat în 5 mese, ultima masă – la ora 19.

Dieta de „curăţare” poate fi urmată pe parcursul unei săptămâni, după care se revine treptat la obiceiurile alimentare precedente. Se includ în meniu produsele lactate uşoare (chefir, brânză de vaci degresată), carnea de pasăre (desigur, fiartă), dulciurile în cantităţi moderate. Dr. Adela Ţurcanu afirmă că este binevenită utilizarea pe toată durata dietei de “curăţare” şi a apelor minerale, în special a celor bogate în ioni de hidrocarbonat – favorizează secreţia gastrică, în ioni de sulfaţi – stimulează motorica biliară şi intestinală, în ioni de calciu – posedă efect antiinflamator şi antispastic, în ioni de magneziu – scade nivelul de colesterol în sânge. Apa minerală e bine să fie utilizată pe stomacul gol, de 3 ori pe zi câte 150 mililitri, la temperatura camerei. Durata administrării apelor minerale poate fi prelungită până la 4-6 săptămâni.

Dieta ideală, care pune bazele unei sănătăţi de invidiat şi spre care ar trebui să tindă fiecare, se bazează pe combinarea echilibrată a celor 3 principii alimentare, astfel: carbohidraţii (glucidele) trebuie să constituie 55% din raţia alimentară, proteinele 15%, lipidele sub 30%. Un aport de fibre cuprins între 20-30 grame/zi este considerat a fi suficient pentru a regla tranzitul intestinal şi a evita neplăceri de tipul constipaţiei cronice. Fibrele se conţin în toate fructele şi legumele crude, cereale (îndeosebi tărâţe), nuci.

Mulţi oameni sunt conştienţi că mâncarea nu e numai un obicei plăcut sau o necesitate, ci şi o determinantă a stării de sănătate. Din păcate însă, puţini au voinţa de a transpune acest adevăr în viaţa de zi cu zi. Înainte de a “devora” o creaţie culinară apetisantă, amintiţi-vă: mâncăm pentru a trăi şi nicidecum invers!  

Deficiente de iod in alimentatie continua sa cauzeze prejudicii mari populatiei

  O serie de investigaţii, efectuate în ultimii ani la copiii de 8-10 ani din Republica Moldova au stabilit că 37 la sută din aceştia au guşă palpabilă sau vizibilă, gradul de afectare fiind la sud de 26,9 la sută, la nord de 39,1 la sută şi la centru de 41,6 la sută. 

Pentru eradicarea tulburărilor cauzate de deficitul de iod se recomandă de a consuma sare iodată. În municipiul Chişinău, datorită eforturilor susţinute de Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat, împreună cu alte departamente, cota-parte a probelor analizate de sare de bucătărie, unde conţinutul a fost mai jos de 25 miligrame la kilogram sare, a scăzut brusc în ultimii 4 ani – de la 16,1 la sută, în anul 2003, până la 0,3 la sută, în anul 2005, iar apoi crescând iarăşi până la 1,7 la sută, în anul 2006.În medie pe republică, ponderea probelor adecvat iodate a crescut, fiind maximală (peste 90 la sută) în anul 2005, iar apoi a scăzut sub 90 la sută în anul 2006.